Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”: prevede proiecte importante de infrastructură (2 spitale noi, 5 poduri rutiere, autostrada Chișinău-Iași), reducerea cu cel puțin 50% a nivelului de sărăcie absolută, fortificarea sectorului apărării, avansarea revoluției digitale, creșterea calității vieții cetățenilor etc.
A fost redus costul actelor permisive pentru operatorii de transport rutier. Prețul la actele permisive pentru operatoriii de transport va fi redus de la 580 la 240 de euro, pentru autorizațiilor CEMT, iar în cazul autorizațiilor unitare prețul va fi redus la 5 euro, indiferent de tipul autorizației.
Două sectoare ale traseului R6 Chișinău-Orhei-Bălți au fost date în exploatare. Primul, de 12 km, a fost deschis pentru circulație în septembrie 2022. Cel de-al doilea lot, de 18 km, a fost deschis în noiembrie.
Lotul 2 al drumului național R16 Bălți – Fălești – Sculeni, de 29,2 km, a fost dat în exploatare. Astfel, drumul nou construit, care are în total 55 de km, asigură conectivitatea și mobilitatea mărfurilor și pasagerilor pe traseul România-Moldova-Ucraina și invers. Sectorul traversează teritoriul satelor Călugăr, Frumușica, Bocșa, Vrănești, Taxobeni, Gherman și Sculeni.
Drumul de centură a satului Bahmut a fost deschis pentru circulație.
Tronsonul de drum are două benzi de circulație, podețe, un pasaj pietonal subteran și două intersecții și este parte a drumului național R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România. Drumul a fost reabilitat cu sprijinul Uniunii Europene, valoarea totală a proiectului este de 10 milioane de euro.
Sectorul Porumbrei-Cimișlia, de 19 km, construit de la zero, a fost deschis pentru circulație. Sectorul este parte a traseului ce leagă Chișinăul de Giurgiulești. Proiectul a costat 30 milioane de euro, împrumut de la Banca Europeană de Investiții.
Lucrările au inclus:
- Construcția drumului nou cu îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic;
- Reabilitarea unui pod din preajma satului Porumbrei;
- Construcția a alte 7 poduri, 19 podețe și canale de scurgere a apelor pluviale;
- Instalarea a peste 1000 de indicatoare rutiere și aplicarea marcajului rutier pentru sporirea securității.
Drumul de centură a orașului Comrat a fost dat în exploatare. Lucrările de construcție a porțiunii de 18,3 km de drum au durat mai bine de 3 ani și au presupus o investiție de 29,5 milioane de euro, bani împrumutați de Guvern de la Banca Europeană de Investiții.
Au fost instalate marcaje rutiere termoplast – o noutate pentru Republica Moldova. Drumul are 6 poduri, 3 sensuri giratorii și un pasaj peste calea ferată.
Șoseaua de centură a orașului Comrat face parte dintr-un proiect amplu de reabilitare a drumului M3 care duce spre Giurgiulești.
Porțiunea de traseu Porumbrei-Cimișlia, construită de la zero, a fost deschisă pentru circulație.
Lucrările executate au inclus:
- construcția drumului nou cu îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic;
- reabilitarea unui pod din preajma satului Porumbrei;
- construcția a alte 7 poduri, 19 podețe și canale de scurgere a apelor pluviale;
- peste 1000 de indicatoare rutiere și aplicarea marcajului rutier pentru sporirea securității.
După 25 de ani de inactivitate, tronsonul de cale ferată Basarabeasca-Berezino este funcțional pentru transportul feroviar de marfă. Acest tronson conectează Ucraina de România, prin intermediul Republicii Moldova. Repunerea în funcțiune a acestui segmentul de cale ferată va crea condiții bune pentru o creștere durabilă a exporturilor noastre.
Calea ferată Giurgiulești – Galați a fost redeschisă pentru transportul de mărfuri din Ucraina.
Trenurile de marfă care trec prin țara noastră pot descărca cereale și alte produse direct în Portul Galați, evitând astfel transbordarea la frontieră.
34 km de apeduct a fost reabilitat și extins la Edineț. Construcția apeductului a durat aproape un an și a costat circa 61 milioane de lei, dintre care peste 52 milioane sunt fonduri europene, iar 8 milioane lei – contribuția primăriei municipiului Edineț. Începând cu septembrie 2022, 18 mii de locuitori din nordul țării au apă bună la robinet.
Apă potabilă pentru 13 localități din Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești. A fost ratificat Acordul dintre România și Republica Moldova, care prevede construcția unui apeduct de 54 de km.
Apă potabilă pentru Strășeni și Călărași. Lucrările de construcție a apeductului magistral Chișinău – Strășeni – Călărași au fost declarate utilitate publică de interes național.
Proiectul a fost deblocat, după 4 ani de tergiversări.
Apeductul va asigura transportul apei potabile către orașele Strășeni și Călărași, pe o lungime de circa 53 km. Proiectul este susținut financiar de Guvernul Federal German sub formă de grant în valoare de 25 milioane de euro, iar contribuția Guvernului Republicii Moldova este de circa 3 milioane de euro, prin Fondul Național de Dezvoltare Regională.
A fost renovat drumul de ocolire Ohrincea – Hîrtopul Mare – Peresecina printr-un program național de 99.8 milioane de lei.
18,5 km de drum au fost reabilitați prin susținerea Băncii Mondiale, cu lucrări de reparație a sistemului de scurgere a apelor pluviale, așternerea unei noi îmbrăcăminți asfaltice și îmbunătățirea siguranței rutiere. Totodată, au fost amenajate intrările în curțile private ale gospodăriilor traversate de drum și a fost sporit accesul echipajelor de urgență. Traseul conectează mai multe localități, traversând satele Peresecina, Micleşti, Işnovăţ și Hîrtopul Mare.
95% din drumul R6 Chișinău – Orhei – Bălți km 51.37 – 70.85 a fost reparat, cu 3 luni mai repede decât era prevăzut. Pe aproape 20 km de drum au fost întreprinse lucrări de aplicare a straturilor bituminoase subțiri executate la rece de tip Slurry Seal. Costul total al lucrărilor este de aproximativ 40 de milioane lei.
Localitățile Hârbovăț, Sverida și Onișcani din raionul Călărași au drum calitativ pe un traseu de 10 km de șosea. Investiția de aproximativ 78 de milioane de lei a fost finanțată de Banca Mondială, prin Programul de îmbunătățire a drumurilor locale.
Peste 150 km de drumuri vor fi reabilitate. Este vorba de:
- Drumul M5, sectorul Criva-Bălți (133 km)
- Drumul M2, centura Chișinău, sectorul 2 și 3 (17 km)
- Drumul M3, sectorul de ocolire a orașului Cimișlia (7 km)
Lucrările vor fi făcute datorită unui împrumut de 150 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții.
Am semnat acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare pentru realizarea Proiectului „Securitatea aprovizionării cu apă și sanitație în Moldova” în valoare de 45,6 mil euro pentru dezvoltarea sistemelor de apă și sanitație.
Am redus tarifele în roaming cu România și se pregătesc acorduri similare cu alte țări.
Mai puțină birocrație în procedura de autorizare a lucrărilor de construcție a rețelelor de comunicații electronice și a rețelelor inginerești. Lucrările respective vor putea fi realizate fără certificat de urbanism și autorizație de construire, cu condiția că acestea nu reprezintă lucrări capitale sau lucrări care să intervină în structura de rezistență a imobilelor.
Au fost eliminate autorizațiile de transport rutier în UE pentru transportatorii moldoveni.Transportatorii moldoveni pot efectua operațiuni de transport prin țările UE pentru exporturile moldovenești, fără autorizații de transport rutier, și pot încheia în continuare contracte de furnizare de mărfuri, în special a produselor agricole, prin utilizarea rutelor alternative pe teritoriul Uniunii Europene.
Va fi asigurată astfel buna funcționare a lanțurilor de aprovizionare și securitatea alimentară.
Va fi construit un pod rutier peste Prut, la Ungheni.
Podul va avea o lungime de 261 metri și va reduce călătoria Chișinău-Iași-Chișinău, tur-retur, cu 1 oră și jumătate. Distanța de la Ungheni spre Iași va putea fi parcursă în 15 minute, călătoria fiind redusă cu 35 de minute.
A fost renovat podul transfrontalier de la Giurgiulești.
Lucrările de reabilitare a podului au durat aproximativ nouă luni, investiția fiind asigurată în totalitate de Guvernul României. Podul interconectează infrastructurile rutiere între cele două state și sporește rolul Republicii Moldova ca punct de legătură și comerț între UE și CSI.
Au fost identificați 150 milioane euro pentru construirea și modernizarea a 150 km de drumuri naționale cu sprijinul Băncii Europene de Investiții:
- drumul M5, sectorul Criva–Bălți;
- drumul de ocolire a orașului Cimișlia, pe drumul M3.
Au fost identificați bani pentru reabilitarea căilor ferate din Republica Moldova cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, și anume tronsonul Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești.
Operatorii aerieni naționali au fost excluși din lista neagră de siguranță a Uniunii Europene. Aceasta va permite companiilor aeriene locale să opereze eficient și în țările UE.
Calea Ferată din Moldova (CFM) a întors toate datoriile salariale. Totodată, din iulie 2022, salariile angajaților au fost majorate cu 89% (de la 4050 de lei, la 7654 de lei). CFM este întreprinderea de stat cu cel mai mare număr de angajați din țară, circa 7600.
A fost votată noua lege a transportului feroviar, prin care statul va finanța investițiile și reconstrucția infrastructurii feroviare.
Am făcut schimbările legislative necesare, așa încât navele înregistrate sub pavilion moldovenesc să fie supuse controlului doar de societăți recunoscute de Comisia Europeană. Astfel, sub pavilionul național vor fi exploatate doar nave care au fost verificate, controlate și continuu monitorizate.
Cu ajutorul sprijinului financiar din partea Uniunii Europene, va fi reabilitată și extinsă infrastructura de aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Cahul, asigurând accesul cahulenilor la apă curată. Proiectul va fi dat în exploatare în anul 2025.
O nouă stație de epurare și un sistem de canalizare cu o lungime totală de aproximativ 21,2 km – la Cantemir, cu sprijinul UE. Au fost instalate 3 stații moderne de pompare a apelor uzate, ce vor deservi circa 5500 de locuitori.
Un nou pod plutitor va fi realizat, peste râul Prut care leagă localitățile Leova din Moldova de Bumbăta, România. Astfel, camioanele din Moldova vor putea ajunge și mai ușor în România și în Uniunea Europeană.
Mai multă ordine în construcții. A fost votată o lege care va îmbunătăți cadrul legal ce reglementează controlul de stat în construcții. Potrivit noilor prevederi, inspectorii Agenției Supraveghere Tehnică (AST) vor avea temei legal de a verifica construcția la fiecare dintre fazele principale ale edificării unei construcții, nu doar la final.
Este inclus un termen de garanție post-recepție de 5 ani, astfel încât, companiile de construcție vor trebui să compenseze prejudiciul cauzat, dacă nu se va executa corespunzător lucrarea și nu se vor înlătura problemele.
